Mănâncă tot

Ziua de 29 septembrie marchează la nivel internațional Ziua de conștientizare asupra pierderilor alimentare și a risipei de hrană, ocazie cu care vă propunem să reflectăm asupra impactului pe care îl are risipa alimentară.

Irosim peste o treime din întreaga cantitate de hrană produsă în lume, doar în Uniunea Europeană aruncând în jur de 88 de milioane de tone de alimente. Implicațiile etice, economice și ecologice ale acestui fenomen se ramifică într-o multitudine de aspecte, cât mai variate, de la justiție socială la lupta împotriva schimbărilor climatice.

Risipa și pierderile alimentare produc 3,3 gigatone de dioxid de carbon pe an, adică 7% din totalul emisiilor globale, consumă 250 km cubi de apă, adică 6% din toată apa folosită în lume pe an, iar 30% din terenurile agricole din lume sunt folosite pentru producerea hranei care se pierde sau ajunge la gunoi. Hrana care se pierde și alimentele care ajung la gunoi se traduc, bineînțeles, în pierderi economice majore pentru oameni, dar și pentru toate organizațiile implicate în lanțul alimentar.

1. Planificarea cumpărăturilor și a meselor – astfel, vom ști exact cât să cumpărăm pentru a nu rămâne cu alimente în exces.
2. Respectarea listei de cumpărături
3. Verificarea termenelor de „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”:
   • primul termen este o recomandare și nu înseamnă neapărat că produsul nu mai e potrivit pentru a fi consumat după acea dată. Dacă nu prezintă urme evidente de deteriorare, alimentele sunt încă comestibile.
   • al doilea este termenul dela care alimentele nu mai sunt potrivite consumului – chiar și în acest caz, ar trebuie însă verificate proprietățile produsului înainte de aruncare.

   ! este obligatoriu ca toate produsele să aibă un termen de expirare, deși nu întotdeauna acel produs expiră; de exemplu: sarea.

4. Depozitarea corectă a alimentelor – trebuie să ne asigurăm că alimentele sunt păstrate la o temperatură potrivită pentru a-și păstra calitățile; așadar, e important să știm care stau în cămară, care stau în frigider.
5. Refolosirea mâncării rămase.
6. Cumpărat porții mai mici la restaurant și/sau luat resturile la pachet.
7.  Alegerea fructe și legume mai „urâte” din supermarket –  cel mai probabil acelea vor ajunge la gunoi dacă nu sunt cumpărate.
8. Donează alimentele ambalate pe care nu le poți folosi în timp util.
9. Curăță și porționează legumele pe care nu le poți consuma proaspete în timp util și păstrează-le la congelator pentru a le folosi mai târziu.

1. Impactul personal asupra mediului

Individual: Accesează, de pe telefonul personal, site-ul www.footprintcalculator.org, pentru a-ți calcula amprenta de carbon individuală.

La clasă: După accesarea site-ului și calculcarea amprentei de carbon individuale, discutați în plen încercând să atingeți următoarele întrebări:

• Ce aspecte legate de rezultatul obținut de fiecare dintre ei sunt cele mai surprinzătoare?
• Ce comportamente personale cred că pot îmbunătăți?
• Cum diferă rezultatul personal de valorile medii ale României sau ale altor țări din lume și de ce?

2. Cum îmi pot minimiza impactul?

Individual: Accesează, de pe telefonul personal, site-ul yourplanyourplanet. sustainability.google și explorează toate cele patru teme ale site-ului (Stuff / Lucruri, Water / Apă, Energy / Energie și Food / Mâncare)

La clasă:

Rugați elevii  să își noteze individual:

• informațiile care i-au surprins cel mai mult
• sugestiile pe care le pot pune în aplicare în viața lor de zi cu zi

Pornind de la observațiile lor, discutați încercând să răspundeți la întrebările:

• La ce obiecte folosite în mod frecvent ar putea renunța, în încercarea de a reduce poluarea?
• Ar putea fi refolosite unele dintre aceste obiecte? Dar reciclate?
• Ce efecte asupra mediului înconjurător cred că ar avea aceste schimbări în comportamentul lor de consum?

3. Ești ceea ce mănânci?

Individual: Documentează-te în legătura cu felul în care se hrănesc majoritarea celor din jurul tău. Gândește-te la 10 măsuri care ar putea fi adoptate individual pentru o alimentație mai sănătoasă și mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

4. Din ce mănânci…cât arunci?

Individual: Timp de o săptămână, observă ce se aruncă la gunoi, în gospodăria în care trăiești. Notează următoarele detalii de fiecare dată când se aruncă la gunoi un produs alimentar neterminat:

• Tipul produsului (mâncare gătită, ouă, fructe, ciocolată, făină, pâine
• etc.) și gramajul aproximativ al acestuia
• Cât s-a consumat din el înainte de a fi aruncat la gunoi (se vor lua în calcul inclusiv produsele alimentare consumate în proporție de 90%)
• Motivul pentru care a fost aruncat la gunoi (depășirea termenului de expirare, degradarea produsului înaintea datei de expirare, chiar și lipsa de poftă de mâncare a celui care l-a aruncat)

La clasă: După o săptămână, analizați împreună cu elevii următoarele aspecte:

• Care sunt alimentele care au fost aruncate cel mai des la gunoi?
• Care sunt cele mai comune motive pentru care alimentele sunt aruncate?
• Cum pot fi aceste motive combătute (de exemplu: gătirea alimentelor care nu mai sunt proaspete, dar care pot fi încă mâncate, prioritizarea folosirii alimentelor în funcție de data de expirare, depozitarea corespunzătoare a alimentelor, planificarea meselor înaintea cumpărăturilor etc.)?
• Ce cantitate de alimente a fost aruncată în fiecare gospodărie?
• Cum diferă obiceiurile alimentare ale fiecărei gospodării?
• Ce putem învăța de la gospodăriile care risipesc mai puțină mâncare?