Ediția a 4-a a festivalului de film documentar AdDOC, singurul festival de film documentar organizat de liceeni, va avea loc online, între 11 și 24 mai
AdDoc este un festival de film documentar organizat în întregime de adolescenții ce coordonează în liceele lor cluburi de film One World Romania la Școală, din dorința de a crea un proiect comun care să reunească o comunitate de tineri conștienți și implicați.
Anul acesta, AdDoc se întâmplă pentru cea de-a patra oară consecutiv, iar fiecare ediție de până acum a dezbătut diverse teme de actualitate – bullying, migrație și mobilitate, probleme legate de mediul înconjurător.
În condiții normale, ne-am strânge toți într-un loc ca să pregătim tot: să alegem tema festivalului, să alegem documentarele, să pregătim programul, planul de promovare și discuțiile cu publicul. Anul ăsta a fost o provocare, dat fiind contextul în care ne aflăm.
Totuși, nu ne-am descurajat și, cum nu se putea pune problema să nu organizăm festivalul deloc, am găsit, de la distanță, o modalitate.
Festivalul care s-ar fi desfășurat simultan în 15 orașe din țară, se va desfășura anul acesta online, iar noi sperăm ca asta va fi un avantaj – și pe calea aceasta vom ajuge, poate, la și mai mulți liceeni.
Dacă până acum obișnuiam să ne semi-izolăm la Port Cetate, pe malul Dunării, undeva în județul Dolj, aproape de Bulgaria, pentru a lucra la festival, anul acesta a fost cu totul diferit! Semi-izolarea s-a transformat în izolare, iar alegerea de a ne distanța față de cei din jur a devenit o obligație.
Cu toate acestea, noi am rămas la fel! Care noi?
Ei bine, noi suntem cațiva adolescenți din toate colțurile țării – liceeni obișnuiți, care au personalități și preocupări diferite, dar care sunt uniți de o pasiune comună: filmul documentar.
Prin organizarea AdDOC ne dorim să dobândim înțelegere și să răspândim înțelegere – înțelegere a unor teme complexe și de actualitate, despre care nu se vorbește la școală, dar care constituie realitatea în care trăim.
Tema de anul acesta a festivalului vorbește despre probleme de mediu și ecologie pornind de la care ne dorim să stârnim un dialog care, poate, să ducă mai apoi la acțiune.
Auzim din ce în ce mai des despre schimbările climatice, auzim că se vor topi ghețarii și că vom ajunge să fim înghițiți de apă, însă totul pare ca un vis îndepărtat, pare că nu se va putea întâmpla niciodată - asta pentru că nu vedem cu ochii noștri, încă, nicio urmare.
Deși încălzirea globală e un termen care e vehiculat din ce în ce mai des în ziua de azi, e totuși un subiect pe care majoritatea dintre noi nu îl cunoaștem pe deplin, din cauza complexității lui. Și e important să dobândim o înțelegere cât mai cuprinzătoare a ramificațiilor acestui subiect și a implicațiilor pe care le aduce cu sine.
Ceea ce știm cu siguranță este că schimbările climatice sunt un proces ireversibil, dar care poate fi ameliorat.
Factorul principal care a declanșat acest război invizibil este poluarea, iar actorii principali ai acesteia suntem noi, oamenii. Fie că vrem sau nu, toți participam la acest proces de autodistrugere prin intermediul lucrurilor care par nesemnificative. Deși nu venim cu siguranța unei soluții, credem că e important de reținut faptul că lucrurile care par mici, pot avea de fapt un impact mare (atât pozitiv, cât și negativ). Noi credem că, dacă mulți oameni “mici” ar face câteva lucruri mici, ar produce o schimbare mare.
Așa că propunem ca “solidaritate” să fie buzzword-ul acestei pandemii.
Și pe bună dreptate. Fără solidaritate, fără sprijin, nu am putea reuși să facem nimic.
r. Matthieu Rytz, Canada, 2018, 77 min.
Kiribati, o insulă din arhipelagul Pacific, este unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă și, totodată, una dintre primele țări care se confruntă cu principala dilemă a timpurilor noastre: anihilarea iminentă cauzată de creșterea nivelului mării din pricina încălzirii globale.
Documentarul urmărește eforturile internaționale ale președintelui națiunii Kiribati de a-și proteja cetățenii în contextul negocierilor internaționale privitoare la problema schimbărilor climatice, în paralel cu eforturile unei tinere mame de-a emigra în Noua Zeelandă pentru a-și proteja familia.
r. Jaak Kilmi și Lennart Laberenz, Estonia, 2015, 60 min.
Trăim în era în care consumul global este în creștere continuă, iar industria modei conduce cursa pentru venituri. Mii de fabrici din lume produc nu doar materiale pentru marile corporații, dar și tone de rezidiuri toxice. Designerul de modă Ret Aus are un plan ambițios de a combate industria modei, din interiorul ei.
r. Lindsey Grayzel, SUA, 2018, 56 min.
Documentarul îl urmărește pe activitul Ken Ward pe măsură ce își confruntă propriile frici și se pune în calea industriei combustibililor fosili, într-o încercare de a combate schimbările climatice. După douăzeci de ani la cârma unor organizații de mediu influente, Ken devine din ce în ce mai alarmat de problema încălzirii globale și de repercursiunile acesteia asupra civilizației așa cum o știm. Ca ultimă soluție, Ken alege să încalce legea pentru a îndeplini ceea ce el vede ca pe o obligație morală față de generațiile viitoare.
r. Craig Leeson, UK/ Hong Kong, 2016, 102 min.
Un ocean de plastic a început când jurnalistul Craig Leeson, aflat în căutarea enigmaticei balene albastre, a descoperit deșeurile de plastic deversate în cantități impresionante în ceea ce ar fi trebui să fie un ocean planetar curat. În acest film documentar Craig Leeson, scufundătoarea Tanya Streeter și o echipă internațională de oameni de știință și cercetători călătoresc în 20 de locuri din întreaga lume.
Timp de patru ani, aceștia analizează starea oceanelor, scoțând la iveală adevăruri alarmante despre poluarea masivă cu plastic, dar și o suită de soluții care ar putea fi puse în aplicare imediat pentru remedierea acestei grave probleme.
r. Grant Baldwin, Canada, 2014, 50 min.
Documentarul analiează risipa alimentară și diferitele contexte în care o întâlnim, de la producția fermelor la supra-alimentarea frigiderelor. În centrul poveștii se află chiar regizorul și partenera lui, care decid să nu mai cumpere alimente timp de șase luni, perioadă în care încearcă să supraviețuiască mâncând exclusiv produse alimentare scose de pe piață. Experimentul celor doi demontează mitul datei de expirare ca indicator absolut al perisabilității unui produs și demonstrează că standardele estetice care guvernează piața produselor alimentare duc la irosirea a mii de tone de mâncare comestibilă, în ciuda faptului că pentru mulți oameni la nivel global accesul la hrană este o problemă de viață și de moarte.
r. Inge Wegge, Jørn Nyseth Ranum, Norvegia, 2012, 46 min.
Inge Wegge și Jørn Nyseth Ranum petrec nouă luni în golful izolat al unei insule din nordul Norvegiei. Acolo își construiesc o cabana din materialele pe care le găsesc pe plajă și mănâncă alimente expirate, pe care magazinele le-ar arunca. Băieții iau cu ei două lucruri esențiale: plăcile de surf, principala lor motivație pentru aventura arctică.
Există niște lucruri atât de adânc înrădăcinate în societatea noastră, atât de normale, încât nu ne gândim de două ori la ele și nu ne dăm seama că sunt greșite. De exemplu, cultura fast fashion-ului: vrem întotdeauna să cumpărăm cele mai noi haine. Nu contează că avem deja dulapul plin. La fel, la masa de Paște sau la masa de Crăciun – trebuie să ai cât mai multă mâncare cu putință. Nu contează că poate mai bine de jumătate ajunge la gunoi.
Dar te-ai întrebat vreodată unde se duc lucrurile pe care le arunci la gunoi?
Păi, de la insule (unde trăiesc oameni) și oceane transformate în adevărate gropi de gunoi, lucrurile pe care le aruncăm nu dispar pur și simplu, cum poate avem impresia.
Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi este un vechi proverb cunoscut de noi toți. Ei bine, acesta este valabil și atunci când vorbim despre schimbările climatice – niciodată nu trebuie să lăsăm pe mai târziu sau să pasăm responsabilitatea altuia. Fiecare este direct răspunzător de faptele sale, oricare ar fi grandoarea acestora – indiferent că alegem să ne schimbăm dieta, așa cum Jen și Grant sunt prezentați în documentarul Just Eat It, sau că ne dorim să trăim într-o lume mai curată, la fel ca Inge și Jorg în La Nord de Soare.
Schimbarea nu se poate produce fără efort, astfel că toți trebuie să ne preocupăm, oricât de puțin. Așa cum spunea o altă vorbă din bătrâni, dar din dar se face rai. Iată că nu suntem nevoiți să facem eforturi uriașe la nivel personal, deoarece fiecare gest contribuie la atingerea scopului nostru: să trăim într-o lume verde! Acest lucru se poate întâmpla doar dacă suntem uniți, pentru că doar împreună putem reuși!
Schimbările climatice nu cunosc granițe. Oricât de îndepărtate par, urmările acestora ne afectează pe toți. Iar viitorul se întamplă acum.
Dacă ai convingerea că activismul nu generează schimbări, gândește-te la protestele care au marcat istoria – de la Satyagraha lui Gandhi, ideile lui Martin Luther King, până la sufragete.
Toate au clădit ceea ce numim astăzi normalitate.
Imediat după vizionarea filmului, rugați participanții să spună un cuvant care, din punctul lor de vedere, reflectă tema documentarului urmărit.
Gândindu-ne la moduri prin care putem micșora impactul individual pe care îl avem asupra mediului înconjurător, am ajuns la 4 tipuri de acțiuni: reciclează, refolosește, reduce și renunță.
Pornind de la aceste patru direcții principale de acțiune, cereți participanților să identifice aspectele pe care le pot îmbunătăți în comportamentul lor de consum.
Rugați unul sau mai mulți participanți să verifice etichetele hainelor pe care le poartă pentru a identifica țara în care au fost confecționate. Odată identificate, cereți participanților să recreeze traseul obiectului vestimentar de la producător la consumator.
Faceți un scurt sondaj printre participanți, rugându-i să identifice care sunt opțiunile de management al deșeurilor în orașele din care provin.
Propuneți participanților să numească cel puțin două moduri prin care risipa de alimente și apă potabilă pot fi prevenite. La final, le puteți recomanda să acceseze aplicația Google Your Plan Your Planet, care oferă soluții punctuale pentru reducerea consumului personal de apă, alimente, energie și obiecte.
Lansați către participanții la discuție un scurt exercițiu de imaginație, prin care să descrie cum cred că va arăta lumea, sau orașul lor peste 50 de ani, luând în considerare datele actuale legate de poluarea mediului înconjurător și încălzire globală.
În urma exercițiului îi puteți direcționa înspre platforma creată de National Geographic, prin intermediul căreia poți afla în ce fel este cel mai probabil să se schimbe clima în diferite orașe de pe glob în următorii 50 de ani.
Pentru ca viitorul să fie cât mai aproape de cum ni-l dorim, credem că e important să înțelegem cu ce provocări ne confruntăm în prezent, dar și ce lipsuri am moștenit din trecut. Îți propunem așadar o scurtă listă de lectură formată din două materiale despre defrișările forestiere și afacerile cu păduri din România:
https://www.scena9.ro/article/paduri-taieri-arbori
https://www.riseproject.ro/articol/harvard-si-ikea-afaceri-cu-paduri-traficate/
Activitățile propuse fac parte din proiectul Adolescenții și documentarele, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.