Când școala se mută pe net, documentarele o urmează!
Adolescenții și documentarele este un proiect dezvoltat de Asociația Bloc Zero în parteneriat cu One World Romania la Școală și Asociația Mai Mult Verde care își propune să creeze un context de informare, învățare și dezbatere pornind de la un instrument educațional inedit – filmul documentar. Acum și în afara sălii de clasă – într-un cinema online în care sperăm să ne întâlnim cu adolescenți curioși și cât mai numeroși.
Ora cu documentare
Școala pe net a devenit în această perioadă o necesitate, dar dezvoltarea unor competențe și instrumente adecvate pentru adaptarea activității didactice la mediul online e un proces de durată, la capătul căruia sperăm totodată ca profesorii să poată răspunde mai ușor la nevoile de învățare a noilor generații de nativi digitali.
Credem că educația prin film documentar e unul dintre instrumentele ușor adaptabile la mediul online, iar lecțiile reunite aici sunt primul pas în această direcție.
Filmele și materialele puse la dispoziție în cadrul proiectului fac parte din videoteca programului educațional One World Romania la Școală, un program de anvergură națională care se numără printre inițiatorii educației prin film din România.
Disponibile acum:
Disponibile în viitor:
Disponibile în trecut:
Săptămâna comemorării victimelor Holocaustului
Crimele în masă numite astăzi Holocaust rezistă încă reprezentării. După decenii de dezbatere, după ce milioane de pagini de documente au fost puse la dispoziția cercetătorilor, după publicarea a mii de cărți pe această temă, după atâtea filme bune tot nu avem senzația că înțelegem și că ne putem traduce rezonabil ce li s-a întâmplat evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial.
E important însă să nu uităm și să ne folosim de orice prilej pentru a discuta cu tinerele generații despre ce s-a întâmplat în trecut pentru a ne asigura că astfel de atrocități nu se vor mai repeta.
Așadar, în preajma Zilei Naționale a Comemorării Holocaustului, vă invităm să urmăriți două filme care documentează experiențele tragice ale romilor și evreilor din România:
I. Țara moartă (6 – 10 octombrie)
r. Radu Jude, România, 2017, 83 min.
II. Dureri ascunse (6 – 10 octombrie)
r. Michelle Kelso, România, SUA, 2005, 56 min.
Ziua mondială a educației: Cum poate să arate școala altfel?
Pentru că lucrăm în mare parte cu profesori și elevi, ne-am obișnuit să căutăm constant noi propuneri de educație non-formală, privind pentru inspirație către sisteme de educație diverse, ale căror modele ne provoacă să ne punem întrebări și să reflectăm asupra schimbărilor care ar putea să remodeleze școala românească într-o comunitate formativă în pas cu nevoile lumii contemporane.
Cu ocazia Zilei mondiale a educației vă invităm să vizionați două filme care documentează sisteme de educație alternativă :
I. Școala din cloud (05/10/2020)
r. Jerry Rothwell, Statele Unite ale Americii, 2018, 86 min.
II. Școala Rebelilor (05/10/2020)
r. Alexander Kleider, Germania, 2016, 52 min.
Despre vârstnici și îmbătrânire
Astăzi, în lume, am atins nivelul cel mai ridicat în ceea ce privește populația îmbătrânită. Organizația Națiunilor Unite consideră o țară ca fiind îmbătrânită dacă 7% din populație are peste 65 de ani. Există și țări – considerate super-îmbătrânite – care au depășit deja acest prag cu mult. Japonia, Italia, Finlanda, Germania și Grecia l-au depășit deja din 2018, iar Marea Britanie a atins pragul de 20% în 2020. Așadar, ne aflăm într-un moment în care trebuie să ne pregătim la nivel macro și micro social și economic pentru această lume nouă definită de așa numitele long-living societies (societăți mai longevive). Specialiști, oameni de știință, politicieni, cu toții atrag atenția că acest lucru este o realitate și că se impun o serie de schimbări în sistem, o serie de noi politici publice legate de sănătate, locuire, servicii sociale și sistemul public de pensii. La aceste teme vă invităm să reflectăm pornind de la următoarele două filme propuse spre vizionare.
I. Aurul Toamnei (1 -2 Octombrie)
r. Jan Tenhaven, Germania, 2010, 56 min.
II. Două bunicuțe înverșunate (1 -2 Octombrie)
r. Havard Bustnes, Finlanda, 2013, 77 min
Despre risipa alimentară
Ziua de 29 septembrie marchează la nivel internațional Ziua de conștientizare asupra pierderilor alimentare și a risipei de hrană.
Cu această ocazie, vă propunem spre vizionare două filme care invită la reflecție pe aceste teme.
Irosim peste o treime din întreaga cantitate de hrană produsă în lume, doar în Uniunea Europeană aruncând în jur de 88 de milioane de tone de alimente. Implicațiile etice, economice și ecologice ale acestui fenomen se ramifică într-o multitudine de aspecte, cât mai variate, de la justiție socială la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Risipa și pierderile alimentare produc 3,3 gigatone de dioxid de carbon pe an, adică 7% din totalul emisiilor globale, consumă 250 km cubi de apă, adică 6% din toată apa folosită în lume pe an, iar 30% din terenurile agricole din lume sunt folosite pentru producerea hranei care se pierde sau ajunge la gunoi. Mai mult, hrana care se pierde și alimentele care ajung la gunoi se traduc, bineînțeles, și în pierderi economice majore pentru oameni, dar și pentru toate organizațiile implicate în lanțul alimentar.
I. Mănâncă tot (28 – 30 Septembrie)
r. Grant Baldwin, Canada, 2014, 50 min.
II. Varză, cartofi și alți demoni (28 – 30 Septembrie)
r. Șerban Georgescu, România, 2016, 52 min.
Despre importanța votului electoral și a activismului civic
I. O capră pentru un vot (23-24-25 Septembrie)
r. Jeroen van Velzen, Olanda, Kenya, 2014, 52 min.
II. Voci interzise (23-24-25 Septembrie)
r. Barbara Miller, Elveția, 2012, 91 min.
Despre poluare si probleme de mediu
Printre avalanșa de știri despre răspândirea îngrijorătoare a îmbolnăvirilor de COVID-19, au apărut în mass-media pe durata lunii martie o serie de articole care semnalau scăderea nivelului de poluare în țările puternic afectate de pandemie și care fuseseră așadar obligate să adopte restricții agresive care au blocat o parte din activitatea marile industrii poluatoare și totodată au dus la reducerea masivă a traficul rutier și aerian.
Alte studii, referitoare mai ales la China, au semnalat riscul crescut pe care îl aduce poluarea din marile orașe pentru locuitorii lor în contextul unei pandemii cauzate de o boală a cărei simptomatologie afectează mai ales căile respiratorii. Între timp, nevoia de protecția sporită în rândul populației a dus la folosirea în cantități foarte mari a echipamentelor de protecție din fibre de plastic și a unor substanțe agresive cu mediul înconjurător pentru dezinfecția străzilor.
În acest context, am considerat că ar fi binevenit să ne uităm cu mai multă atenție la o serie de probleme de mediu relavante și în timpul și după încheierea acestei crize globale – poluarea cu plastic a apelor, risipa de alimente și poluarea cauzată de industria textilelor.
I. La nord de soare (06/05/2020)
r. Inge Wegge, Jørn Nyseth Ranum, Norvegia, 2012, 46 min
II. Out of fashion (13/05/2020)
r. Jaak Kilmi și Lennart Laberenz, Estonia, 2015, 60 min
Despre economie și mecanismele ei
Una dintre marile îngrijorări legate de consecințele pandemiei provocate de noul coronavirus este impactul pe care îl va avea asupra economiei această perioadă prelungită de izolare, care a dus la blocarea activității unei serii întregi de industrii. Ne confruntăm deja cu valuri fără precedent de șomeri la nivelul Uniunii Europene, mulți oameni s-au trezit de pe o zi pe alta fără sursele de venit care le alimentau existența, iar măsurile de protecție luat de guvernele naționale nu reușesc întotdeauna să răspundă nevoilor tuturor din pricina slăbiciunilor din sistemele de protecție socială care au fost ani de zile sub-finanțate.
Pentru a putea înțelege mai ușor ce ne așteaptă, credem că e bine să privim mai atent la problemele deja existente în economia națională și europeană așa cum apar ele în două documentare cu rol de studii de caz: primul dintre ele abordează problema sărăciei la nivelul mai multor state europene, iar cel de-al doilea documentează problemele sistemice ale agriculturii românești. Nu vom găsi în ele răspunsuri legate de viitor, ci instrumente utile pentru a gestiona mai bine prezentul și a înțelege mai ușor posibile măsuri economice viitoare.
I. Europa cea săracă (07/05/2020)
r. Mirella Pappalardo, Germania, 2017, 52 min.
II. Varză, cartofi și alți demoni (08/05/2020)
r. Ștefan Georgescu, România, 2016, 60 min.
Despre educație privind spre viitor
Pentru că lucrăm în mare parte cu profesori și elevi, ne-am obișnuit să căutăm constant noi propuneri de educație non-formală, privind pentru inspirație către sisteme de educație diverse, ale căror modele ne provoacă să ne punem întrebări și să reflectăm asupra schimbărilor care ar putea să remodeleze școala românească într-o comunitate formativă în pas cu nevoile lumii contemporane.
Lecția include două filme documentare care abordează tematica educației:
I. Școala din cloud (27/04/2020)
r. Jerry Rothwell, Statele Unite ale Americii, 2018, 86 min.
II. Școala Rebelilor (28/04/2020)
r. Alexander Kleider, Germania, 2016, 52 min.
